Neurologie Pediatrica » Convulsii

Convulsii febrile

dr. Aurelia Dogaru — Fri, 15 Jul 2011 17:09:29 +0000

convulsii febrile

Convulsii febrile - evenimente care apar de obicei

intre varsta de 3 luni pana la 5 ani, la febra, fara sa existe semne de infectie a Sistemului Nervos Central. Cauzele pentru convulsii febrile sunt insuficient cunoscute. Este vorba despre o hiperexcitabilitate a creierului in aparitia careia au rol important 3 factori:
1. febra:

care poate sa apara ca urmare a unei boli respiratorii, digestive, infectioase;
temperatura este in general ridicata, peste 39,5 grade Celsius, dar in 25% din cazuri poate sa fie intre 38 si 39 grade Celsius;
nu toate convulsiile febrile se produc la aceiasi temperatura, chiar la acelasi copil;
uneori, convulsii febrile pot aparea chiar cand o temperatura ridicata incepe sa scada;

2. varsta:

convulsii febrile apar de obicei intre 3 luni si 5 ani ( cu frecventa maxima intre 1,5 si 2 ani ), interval de varsta in care creierul este imatur, insuficient dezvoltat, iar frecventa bolilor febrile este maxima;

3. factori genetici

daca parintii au avut in mica copilarie o convulsie febrila, sansa ca si copii lor sa aiba convulsii febrile este de 33 %.

ATENTIE !

Sub 6 luni, convulsii febrile se asociaza mai des cu o infectie a Sistemului Nervos Central ( meningita, encefalita );

Cum isi dau seama parintii ca fiul sau fica lor prezinta o convulsie in context febril ?

Copilul este racit, are diaree, sau o boala infectioasa, are febra si devine inconstient, palid, cu cianoza in jurul gurii (“este vanat”) sau cianoza generalizata cu privirea plafonata (“ochii peste cap”), tremura ritmic din tot corpul sau pe jumatate de corp. Durata crizei este variabila cel putin 5-6 minute, si mai rar, in 5% din cazuri 20 minute. Atunci cand durata crizei este peste 20 minute, se numeste ” status epileptic”.

ATENTIE !
uneori convulsia febrila poate fi confundata cu un frison, dar atunci copilul este constient.

Cand ne-ar putea ingrijora o convulsie febrila ( convulsii febrile complicate ) ?

varsta copilului sub 1 an;
se repeta de mai multe ori in aceiasi zi;
dureaza peste 15-20 min;
este pe jumatate de corp;
apare la un copil cu dezvoltare psihomotorie necorespunzatoare varstei;
apare o scadere a fortei musculare la unul din membre dupa criza.

Ce analize ar trebui sa faca copilul dumneavoastra daca il suspectati de convulsii febrile ?

analizele de sange au valoare limitata;
EEG este putin important pentru diagnostic si prognostic;
radiografia de craniu, tomografia, rezonanta magnetica nucleara (RMN) nu sunt indicate in practica curenta; o convulsie febrila nu determina de cele mai multe ori o leziune la nivelul creierului;
punctia lombara nu este recomandata de rutina daca nu sunt semne de infectie a Sistemului Nervos Central;

Care este evolutia pe termen scurt si lung ?
Cateva date extrase din literatura de specialitate ar putea linisti parintii, chiar daca, copilul lor a prezentat o convulsie febrila:

4-5 % din populatia generala a avut cel putin o convulsie febrila in cursul vietii;
convulsii febrile nu produc distrugerea creierului sau afectarea intelectului;
riscul de a dezvolta ulterior epilepsie este de 2-5 % (acelasi risc ca si in populatia generala);

Nu trebuie omis faptul ca riscul de repetare a unei convulsii febrile este de 30-40 % iar majoritatea acestor crize ( 50-75 % ) se produc in primul an dupa evenimentul initial.
Cand exista un risc mai mare de repetare a unei convulsii febrile ?

prima convulsie febrila a aparut sub varsta de 15 -18 luni;
exista o ruda apropiata care a avut in copilarie convulsie febrila;
temperatura nu este foarte ridicata ( sub 38,5 grade Celsius ) la prima convulsie febrila;
durata scurta de la debutul bolii la prima convulsie febrila.

Riscul de a face epilepsie dupa o prima convulsie febrila este mai mare daca:

este o convulsie febrila pe o jumatate a corpului, cu durata lunga sau convulsie febrila se repeta in aceiasi zi sau cu ocazia altor evenimente febrile in cadrul aceleiasi boli;
copilul nu este normal din punct de vedere neurologic si psihic.

Ce veti face in cazu de convulsii febrile?
Intotdeauna trebuie consultat in cel mai scurt timp un medic neurolog sau daca nu aveti unul in apropiere, un medic pediatru, chiar daca convulsia febrila s-a oprit. Acesta va decide daca a fost vorba despre o convulsie si daca va trebui sa indice un tratament; deasemenea va identifica cauza crizei, va recomanda un tratament pentru scaderea si combaterea febrei si pentru boala acuta.

Este important ca medicul de specialitate sa hotarasca ce aveti de facut in continuare daca v-ati confruntat la copilul dumneavoastra cu convulsii febrile.

Convulsii febrile este un material publicat pe: Neurologie Pediatrica

Convulsii hipoglicemice

dr. Aurelia Dogaru — Mon, 04 Jul 2011 13:01:59 +0000

convulsii hipoglicemice

Pentru a determina convulsii hipoglicemice,

glicemia trebuie sa scada sub 30mg/dl la nou nascutul cu greutate normala si sub 20mg/dl la cei cu greutate mica, in primele 72 ore de viata si sub 40mg/dl dupa 72 ore de viata.

Scaderea glicemiei poate fi tranzitorie la:
- cei nascuti inainte de termen,
- cei nascuti la termen dar cu greutate mica,
- cei cu suferinta la nastere sau cu afectare imediat ulterioara (hemoragie, infectii),
- cei nascuti din mame cu diabet zaharat.
Scaderea glicemiei poate fi permanenta la cei care au afectarea pancreasului sau a unor enzime implicate in producerea sau distrugerea glucozei.

Hipoglicemia neonatala poate fi usoara sau severa ducand la convulsii hipoglicemice, coma, afectare cardiaca.

Este foarte important ca mamele sa cunoasca faptul ca un copil foarte mic trebuie hranit la un interval de maximum 4 ore. O somnolenta excesiva ar putea fi un semn de hipoglicemie si este posibil sa duca la convulsii hipoglicemice.

vezi si: Ghid de diagnostic si tratament al hipoglicemiei neonatale

Convulsii hipoglicemice se instaleaza practic doar atunci cand dintr-o cauza sau alta glicemia scade ducand la hipoglicemie.

Convulsii hipoglicemice este un material publicat pe: Neurologie Pediatrica

Convulsii hipomagneziemice

dr. Aurelia Dogaru — Mon, 04 Jul 2011 13:01:23 +0000

convulsii hipomagneziemice

Convulsii hipomagneziemice

apar pe fondul scaderii magneziului din sange se asociaza cu scaderea calciului. Din acest motiv, convulsiile au aspect asemanator dar nu se opresc la administrarea de calciu ci la administrarea de magneziu.

Valorile magneziului care ar putea duce la convulsii hipomagneziemice sunt sub 1,3 mg/dl.

Exista o forma familiala a scaderii magneziului in perioada de nou nascut care apare mai frecvent la baieti si care se poate manifesta prin convulsii hipomagneziemice si coma.

Convulsii hipomagneziemice este un material publicat pe: Neurologie Pediatrica

Convulsii hipocalcemice

dr. Aurelia Dogaru — Mon, 04 Jul 2011 12:58:12 +0000

convulsii hipocalcemice

Convulsii hipocalcemice

sunt convulsii ce ar putea aparea la copil in prima luna de viata daca concentratia din sange a calciului total ar scadea sub 7 mg/dl sau a calciului ionic sub 2,5 mg/dl. Scaderea calciului este insotita si de modificari EKG (electrocardiograma).

Hipocalcemia si convulsii hipocalcemice ar putea aparea mai frecvent la:

copii prematuri (nascuti inainte de termen),
copii dismaturi (nascuti cu greutate mica la nastere),
copii nascuti din mame cu diabet zaharat (vezi si: ghid diabet zaharat),
copii cu afectare respiratorie la nastere,
copii sub 28 zile de viata alimentati cu lapte de vaca,
copii care nu au glande paratiroide,
copii din mame cu hiperparoidism.

Incetarea crizelor se obtine prin administrare de calciu intravenos.

In cazul de convulsii hipocalcemice, prognosticul este bun, copii nu raman cu sechele.

Convulsii hipocalcemice este un material publicat pe: Neurologie Pediatrica

Convulsii accidentale

dr. Aurelia Dogaru — Tue, 15 Feb 2011 16:34:12 +0000

convulsii accidentale

Numite convulsii ocazionale, convulsii accidentale,

sunt crizele ce apar ocazional legate de o situatie epileptogena tranzitorie. Aici intra convulsiile ce apar ca urmare a unor afectiuni cu localizare in Sistemul Nervos Central sau extracerebral.
Convulsii aparute la debutul unor afectiuni acute ale Sistemului Nervos Central:

- convulsii accidentale provenite din meningitele acute:

a. meningite purulente – cauza cea mai importanta de convulsii accidentale ce survin in cursul unor afectiuni acute ale Sistemului Nervos Central. Jumatate din cazurile intalnite sunt la copii cu varsta de pana un an si 90% din cazuri apar la copii de sub 5 ani. Germenii raspunzatori de aceste infectii sunt cel pneumococ (pana la 40% din cazuri), meningococ (in medie 10%) si, inflenzae (80%). In general boala debuteaza brusc, cu febra si stare generala proasta, cefalee, greata si varsaturi. Convulsiile – nu este obligatoriu sa fie prezente odata cu debutul bolii. Existe redoare de ceafa si bolnavul prezinta semne de afectare cerebrala cum ar fi somnolenta, stare de coma sau rau convulsiv. In general punctia lombara confirma diagnosticul (rare exceptii au fost observate). Tratamentul are ca scop oprirea convulsiilor si se face in general cu administrarea de diazepam in doze uzuale. Se evita in general folosirea de fenobarbital datorita timpului mare care este necesar pentru a ajunge la concentratia sangvina necesara.

b. meningite cu LCR clar – virale, debuteaza tot acut cu febra, greata, varsaturi, cefalee, somnolenta si incet apar semne de iritatie meningeala mialgii, ataxie, alterarea starii de constienta margand pana la coma. Diagnosticul se pune in general pe confirmarea virusului in LCR.

c. meningita tuberculoasa, rara in prezent este cea mai grava dintre meningitele cu LCR clar. Frecventa maxima se inregistreaza intre 6 luni si 3 ani de viata. Debutul este precedat de o perioada cu febra neregulata,dureri abdominale, anorexie, scadere in greutate. Periada de debut tine intre 2 si 3 zile si este asociata cu fotofobie, febra, varsaturi, alterarea starii de costienta, deficite motorii, paralizii faciale, convulsii, sindrom meningeal. Netratata, boala este letala. Cu tratament evolutia este spre vindecare. Diagnosticul se pune pe baza studiului LCR, a fundului de ochi, radiografie pulmonara si reactia la tuberculina.

- convulsii accidentale provenite din encefalitele acute:

encefalitele acute sunt definite ca inflamatii acute nesupurative ale creierului, si in general sunt boli mai rar intalnite si sunt cauzate de virusuri. Encefalitele acute virale sunt de doua forme: primitive si secundare.

a. formele primitive sunt boli cerebrale virale autonome produse de virusuri neurotrope (poliencefalite). De obicei debutul bolii este brusc, cu febra mare si convulsii sau stari de rau convulsiv partiale sau generale. Apare somnolenta si exista cazuri in care se instaleaza coma. Nu lipsesc din tablou ataxiile, hemiplegii, tulburari de deglutitie si respiratie, uneori sindrom meningian. Examenul LCR nu prezinta modificari caracteristice. Examenul fundului de ochi poate avea aspect normal sau poate evidentia edem sau staza papilara. Diagnosticul este confirmat de cresterea in dinamica a titrului anticorpilor specifici observat prin tehnici serologice. In general acest lucru este realizabil la 2-3 saptamani de la debutul bolii !

b. formele secundare de encefalita acuta sunt numite leucoencefalite si sunt realizate prin mecanism autoimun fiind forme postinfectioase (postrujeolica, postrubeolica sau postvariceloasa). Ca urmare a cresterii vaccinarii, formele secundare au o incidenta destul de mica.

Deci: atentie la convulsii accidentale !

Convulsii accidentale este un material publicat pe: Neurologie Pediatrica