Examenul fundului de ochi

Examenul fundului de ochi,

se efectueaza in principal cu doua echipamente oftalmologice, cu ajutorul oftalmoscopului sau cu un biomicroscop.

Medicul specialist are acces sa priveasca prin pupila normala sau dilatata cu ajutorul unor substante speciale observand astfel retina si elementele ei. Unele modificari patologice de la nivelul retinei sugereaza prezenta unui proces inflamator, tumoral sau ale unor modificari vasculare la nivelul creierului, retina fiind considerata “ca o prelungire a creierului”.

Era digitala a facut ca investigatiile in oftalmologie sa devina foarte exacte, camerele  cu senzori  digitale rivalizeaza cu echipamentele cu film pentru culoare, contrast, sensibilitatea si rezoluţie. Beneficiile potentiale ale imaginii electronice sunt semnificative. Lentilele Single Lens Reflex (DSLR) de inalta calitate, au devenit tot mai accesibile si au inceput sa inlocuiasca echipamentele bazate pe film. In  practica au inceput sa se  utilizeze fisele medicale electronice, iar  imaginile  foto digital pot fi importate direct si comprimate apoi stocate in baza de date. Examenul fundului de ochi este o investigatie ce a evoluat mult in ultimii ani si este tot mai des folosita nu numai pentru tratarea ochilor ci si ca mod de investigare desine statator pentru afectiuni ale creierului.

Examenul fundului de ochi,

face parte din examinarea neuro-oftalmologica si de multe ori, desi este o investigatie de rutina, scoate la suprafata afectiuni si modificari patologice pe care alte metode de investigatie le evidentiaza mai greu. Desi nu este o investigatie greu de suportat, trebuie spus ca medicul oftalmolog se uita prin ochi pentru a vedea prin pupila retina. Problema este ca este o opertiune ce necesita lumina, si mai trebuie spus ca pupila se micsoreaza cand este expusa la lumina. Este un gest reflex. Pentru aceasta medicul foloseste cateva picaturi de anestezic, o substanta ce mareste pupila si un gel transparent pentru a se apropia cu oftalmoscopul de suprafata ochiului.

Examenul fundului de ochi este o investigatie necesara.

Examenul fundului de ochi este un material publicat pe: Neurologie Pediatrica

ecografia dopler

Investigatia dopler este importanta pentru medicul neurolog.

Este o metoda de determinare a vitezei de circulatiei a sangelui la nivelul arterelor mari si ale ramurilor principale ale acestora ce asigura vascularizarea creierului. Este o metoda neinvaziva, folosindu-se o sonda ce se aplica pe vasul examinat, asemanatoare efectuarii ecografiei abdominale. Imaginea si sunetele sunt afisate pe un monitor si se pot tipari pe hartie pentru arhivare. Ecograful dopler se bazeaza pe ultrasunete pentru a forma imagini si sunet pe ecranul monitorului.

Investigatia dopler se recomanda in cazul presupunerii existentei unei afectari a vaselor cerebrale:

• o ingustare a acestuia,
• un obstacol care nu permite trecerea sangelui avand drept consecinta lipsa de irigare cu sange a unei zone din creier,
• o inflamatie a arterelor,
• o rupere a vasului,
• o legatura anormala intre doua vase cerebrale.

Investigatia dopler este mai rar folosita la copil deoarece modificarile patologice ale vaselor cerebrale apar dupa varsta de 30-40 ani. NU este exclus sa existe o malformatie vasculara sau un accident vascular cerebral, ceea ce ar impune recomandarea acestei investigatii si la varste mai mici. Cu toate aceste,  este posibil sa va fie recomandata o investigatie dopler atunci cand se cauta un diagnostic mai dificil

Aceasta investigatie se numeste si ecografie dopler (doppler).

Investigatia DOPLER este un material publicat pe: Neurologie Pediatrica

electromiografia

Electromiografia EMG are rol important in diagnosticarea unor boli neuromusculare,

fiind un test-cheie folosit pentru înregistrarea activității electrice a muschilor. Cind muschii sunt incordati (activi), acestia produc impulsuri electrice care sunt direct proporționale cu nivelul activitatii musculare.
Electromiografia este recomandată de medicul neurolog pediatru pentru depistarea activitătii electrice anormale de la nivelul muschilor, survenite în boli și afectiuni diverse ale sistemului nervos periferic. Este folosita din ce in ce mai mult si este usor de suportat pentru pacienti.

Electromiografia arata medicului specialist in principal doua lucruri:

• stabileste diferentele dintre slăbiciunile musculare provenite de la afectiuni la nivel muscular si cele provenite de la afectiuni ale sistemului nervos central;
• stabileste diferentele dintre slăbiciunile muschilor datorate afectiunilor propriu-zise, si a celor datorate nefolosirii muschilor la parametrii normali datorita durerilor sau motivatiei.

Avantajul electromiografia este ca nu prezinta riscuri, este o metoda evaziva, si, este clara.

Electromiografia (EMG) este un material publicat pe: Neurologie Pediatrica

Electroencefalograma EEG

Un EEG reprezinta inregistrarea campurilor electrice de la nivelul scalpului.

Este o metoda lipsita de nocivitate care se poate realiza cand pacientul doarme sau este treaz in functie de scopul urmarit. De exemplu, in cazul crizelor epileptice ce se produc in somn modificarile EEG apar pe traseul inregistrat in timpul somnului, in timp ce traseul EEG in veghe ar putea fi normal. La copilul mic inregistrarile se fac de cele mai multe ori in somnul indus. Aceasta inseamna ca micutul este adormit cu un medicament ce provoaca somnul. Exista mai multe substante ce induc somnul, dar cel mai folosit este cloralhidratul.

Este important ca substanta folosita sa nu influenteze traseul EEG in sensul disparitiei modificarilor.

Un exemplu negativ este folosirea diazepamului care induce somnul dar modifica si traseul EEG in sensul disparitiei elementelor patologice. Limita inregistrarii EEG consta in aceea ca furnizeaza informatii numai despre zonele superficiale ale creierului, zonele profunde fiind mai putin accesibile datorita distantei intre electrodul montat pe pielea capului si acestea. Pentru a obtine un plus de informatii prin EEG se folosesc metodele de activare, de solicitare a creierului cu diversi stimuli. Cele mai folosite metode de activare sunt:
- hiperapneea care se efectueaza timp de trei minute in care copilul trebuie sa respire mai frecvent si mai adanc decat in mod normal (ca si cand ar depune efort). Are importanta in special in provocarea crizelor tip absenta, dar si in cazul altor crize care pot fi observate clinic sau pe EEG. Modificarile produse la nivelul creierului prin aceasta metoda sunt determinate de scaderea cantitatii de oxigen de la nivel cerebral.
- Stimularea Luminoasa Intermitenta ( SLI ) se face cu ajutorul unei lampi plasate la 30 cm distanta de bolnav, ce emite stimului luminosi cu diferite frecvente, inregistrarea facandu-se atat cu ochii inchisi cat si cu ochii deschisi. Este o metoda importanta in special in epilepsiile fotosensibile (ale caror crize pot fi declansate prin acest mecanism). In viata obisnuita lumina stroboscopica de la discoteca poate avea rolul unei lampi de SLI.

EEG este folosit pe larg ca metoda de investigatie in neurologia pediatrica.

Electroencefalograma EEG este un material publicat pe: Neurologie Pediatrica

RMN

RMN reprezinta o metoda foarte performanta de evaluare

a unor afectiuni ale craniului, vertebrelor si maduvei spinarii. Este o metoda neinvaziva, moderna, foarte raspandita in ultimii ani.
Este superioara tomografiei computerizate atat prin tehnica folosita, neexistand pericolul de iradiere cat si prin evidentierea mai exacta a unor structuri (de exempu cerebelul, mai greu vizualizat de tomografie) sau a unor leziuni nesurprinse prin cealalta metoda.
Metoda RMN (Rezonanta Magnetica Nucleara), este inferioara tomografiei computerizate in evidentierea structurilor osoase, calcificarilor si sangelui proaspat.

Poate fi folosit la orice varsta, copii mici fiind sedati in timpul scanarii pentru a nu se misca si a compromite interpretrea.

RMN este contraindicat

la cei care poarta stimulatoare cardiace, tije metalice pentru consolidarea unor oase sau elemente metalice intracelebrale ( de exemplu valve folosite in cazul drenarii lichidului cefalorahidian de la nivelul ventriculilor cerebrali sau clipsuri introduse in cazul operarii unor anevrisme ) deoarece metoda in sine foloseste un camp magnetic foarte intens.

RMN se poate realiza si cu substanta de contrast, in acest fel acuratetea informatiei fiind mult mai mare daca in cazul unui RMN normal.

Rezonanta Magnetica Nucleara ( RMN ) este un material publicat pe: Neurologie Pediatrica

tomografia cerebrala

Tomografia cerebrala este o metoda mai noua de explorare radiologica,

superioara radiografiei atat prin informatia furnizata cat si prin scaderea riscului de iradiere. Ca si radiografia, tomografia cerebrala este importanta in evidentierea integritatii oaselor cutiei craniene sau a vertebrelor, prezenta calcificarilor, dar ofera detalii importante despre substanta cerebrala, maduva spinarii, structurile de la nivelul creierului, prezenta unor formatiuni patologice, (tumori, hematoame) a unor leziuni determinate de boli cerebrale sau medulare.

Tomografia cerebrala este o investigatie de rutina in neurologie,

deosebit de importanta si utilizata cu succes in urgenta. Se poate efectua si administrand prin injectare intravenoasa a unei substante numita de contrast, crescand astfel calitatea imaginii obtinute si ajutand la clarificarea unor imagini ce ridica unele semne de intrebare.

Tomografia cerebrala este un material publicat pe: Neurologie Pediatrica

radiografia craniana

Radiografia craniana este folosita pentru evidentierea:

• o linie de fractura la nivelul oaselor ce alcatuiesc craniul, consecinta a unui traumatismLeziune suferita de un organism viu prin loviri violente, taieturi, intepaturi etc.; ansamblul tulburarilor de ordin local si general care apar in urma actiunii unui agent extern violent. cranian,
• calcificari = depuneri de calcar la nivelul unor structuri ale creierului care pot fi prezente in mod normal sau sunt patologice avand semnificatie in boli metabolice, infectioase, vasculare;
• subtieri ale oaselor determinate de tumori sau metastaze,
• ingrosari ale oaselor aparute in tumori, metastaze sau in boli ale oaselor.

Radiografia craniana este un material publicat pe: Neurologie Pediatrica

LCR

Ce este LCR ?

Creierul si maduva spinarii “plutesc” intr-o masa de lichid care poarta numele de LCR. Rolul sau este de a asigura protectia mecanica a acestor formatiuni dar este si mediul de transfer a unor substante produse in interiorul organismului sau ale altora primite din exterior (medicamente).

LCR se obtine prin punctia efectuata in regiunea lombara sau suboccipitala.

Examinarea lichidului obtinut prin punctie se face atat cu ochiul liber observandu-se culoarea si claritatea lui cat si prin analize biochimice, in laboratoare, determinandu-se componentele si microorganismele prezente la nivelul acestora.

Prin aceasta metoda pot fi diagnosticate unele boli: infectii ale Sistemului Nervos Central ( meningita, encefalita ), hemoragie acuta sau veche, tumora sau alte boli inflamatorii sau imune ce afecteaza Sistemul Nervos Central.

Este o investigatie care implica o cantitate destul de mare de stresNume dat oricarui factor (sau ansamblu de factori) de mediu care provoaca organismului uman o reactie anormala; efect nefavorabil produs asupra organismului uman de un factor de mediu. la recoltare din partea pacientului, astfel ca nu este folosita decat in ultima instanta cand nu exista o alta iesire. In schimb analiza de laborator a LCR-ului este eficienta pentru confirmarea bolilor ce afecteaza SNC.

LCR - Lichid Cefalo Rahidian este un material publicat pe: Neurologie Pediatrica