Regimul de viata la copilul cu epilepsie

epilepsie

epilepsie

Epilepsie – nu este o boala comoda

De la inceput trebuie stiut ca o mare parte dintre persoanele cu epilepsie au un intelect normal si daca sunt informate corect si inteleg fenomenele ce stau la baza acestei boli realizeaza ca o pot controla si chiar ajunge la vindecare. Tot mai multe persoane ce sufera de epilepsie ajung sa aiba o viata normala, foarte apropiata de viata celor ce nu sufera de aceasta boala.

Sper ca informatiile prezentate in continuare sa fie de folos familiilor care au in mijlocul lor un copil diagnosticat cu epilepsie, deoarece progresul medicinei din ultimile decenii ma face sa cred ca tratamentul epilepsiei este eficient si arunca o lumina favorabila asupra unei vieti ce acum multi ani in urma parea naruita din copilarie.

Ce este epilepsie ?

Definitia cea mai des intalnita pentru epilepsie, este de boala manifestata prin crize repetabile. Criza este o manifestare clinica ce apare in urma unei descarcari electrice ale neuronilor din creier (sau o grupa de neuroni). Neuronul este celula nervoasa a creierului. Cu alte cuvinte, o descarcare nervoasa a celulelor nervoase din creier este responsabila de aparitia si instaurarea crizei.

Clasificarea crizelor epileptice

La o analiza atenta a bolnavilor ce prezinta crize epileptice, s-a constatat ca aceste crize pot fi:

  • criza partiala, daca se manifesta pe o parte a corpului bolnavului, si survine in cazul descarcarii unui grup e neuroni dintr-o anumita parte a creierului;
  • criza generalizata, daca apare pe intreg corpul si este produsa de descarcarea tuturor neuronilor din creier.

Crizele partiale daca sunt analizate in amanunt, pot avea diverse manifestari:

  • motorii in care bolnavul se zbate sau se incordeaza;
  • vizuale in timpul carora bolnavul „vede” pete de diferite culori;
  • auditive in care bolnavul aude sunete inexistente;
  • olfactive in care simte mirosuri care nu exista;
  • senzitive sunt crizele la care bolnavul simte durere sau furnicaturi in diferite parti ale corpului;
  • psihice la care bolnavul simte sau are senzatia de  frica;

In timpul crizelor partiale, bolnavul poate sa ramana costient sau poate sa isi piarda starea de constienta. Deci, avem o noua clasificare din acest punct de vedere:

  • crize partiale simple;
  • crize partiale complexe.

Din informatiile de pana acum, se desprinde ideea ca la mai multe tipuri de crize, ar trebui sa avem mai multe tipuri de epilepsii. Asa este. Medicii in general le numesc sindroame epileptice.

Exista patru criterii de baza dupa care un medic recunoaste sindroamele epileptice:

  • tipul crizelor (pierde sau nu constienta, apare pe o anumita parte a corpului, pozitia ochilor, in somn sau nu),
  • varsta de inceput a crizelor (sugar, copilarie, adolescenta),
  • dezvoltarea psihica a copilului si comportamentul acestuia (este impulsiv sau agresiv sau instabil psihic…)
  • electroencefalograma (cum arata traseele desenate de electroencefalograf).

In functie de cat de multa informatie poate da parintele medicului legat de crizele copilului, si de cauza epilepsiei, acesta poate sa imparta epilepsiile astfel:

  • epilepsii simptomatice (sunt cele la care cauza a putut fi diagnosticata si se cunoaste cu siguranta; ex: encefalita, meningita, creier dezvoltat insuficient );
  • epilepsii criptogenice (sunt epilepsiile la care medicii „suspecteaza” cauza exacta dar, in acest moment nu pot demonstra cu ajutorul mijloacelor de investigatie acest lucru);
  • epilepsii idiopatice (sunt in general epilepsiile fara o cauza anume si de cele mai multe ori sunt puse pe seama factorului genetic);

Exista totusi posibilitatea ca o criza epileptica sa apara datorita unei boli (febra puternica, meningo-encefalita, diaree puternica insotita de deshidratare, etc.) dar fara existenta epilepsie. Aceasta criza trece odata cu vindecarea bolii care a cauzat-o, si nu mai mai apare pana la sfarsitul vietii. Deci o singura criza aparuta nu atrage automat si diagnosticarea pacientului cu epilepsie. Medicii cunosc acest fapt.

Mai mult decat atat, exista epilepsii benigne care pot fi controlate cu medicamente si care in unele cazuri dispar complet dupa o anumita varsta. Aceste epilepsii nu au impact asupra sanatatii generale a pacientilor si nu afecteaza gradul de dezvoltare al intelectului.

Pentru a intelege cat de afectat va fi copilul cu epilepsie in viitor, parintele ( e bine sa spunem parintii, pentru ca e o necesitate ca amandoi parintii sa cunoasca cat mai multe despre afectiunea micutului), trebuie sa stie cat mai multe despre aparitia crizei epileptice. De aceste informatii are nevoie medicul de la dumneavoastra atunci cand ajungeti la cabinet:

  • daca epilepsia a aparut inaintea varstei de 2 ani (de cand au aparut crizele de epilepsie, debutul);
  • cauza epilepsiei (daca aceasta este cunoscuta), daca a fost o meningo-encefalita, daca creierul nu a ajuns la etapa de dezvoltare necesara inainte de nastere sau, o hipoxie la nastere;
  • daca crizele sunt greu controlabile prin medicamentele pe care le administrati pentru epilepsie;
  • cand copilul a avut episoade de status epileptic (o criza a carei durata este de peste 20 minute);
  • daca copilul are si alte afectiuni neurologice, sufera de tulburari de invatare sau da dovada de intarziere in dezvoltarea neuro-psihica;
  • daca pentru a controla crizele de epilepsie, copilului i se administreaza o cantitate mare de medicamente.

vezi si : Epilepsie la adult – ghid de diagnostic si tratament


ma ajuta daca distribui...
newsletter

Scris in categoria: Regimul de viata in bolile neurologiceToate

Taguri:

RSSComentarii (1)

Lasa un comentariu | URL Trackback

  1. […] : Epilepsie la adult – ghid de diagnostic si tratament, Sfaturi pentru copilul cu epilepsie, Regimul de viata la copilul cu epilepsie, Sfaturi pentru parintele cu copil dignosticat cu epilepsie, Convulsii febrile, […]