epilepsie

Cateva cuvinte despre epilepsie.

• Epilepsia este o boala cronica care afecteaza creierul, avand diferite cauze, caracterizata prin repetarea unor crize convulsive (convulsie). Este foarte important de stiut ca o singura criza convulsiva sau o convulsie,  nu inseamna epilepsie. De exemplu poate aparea o criza convulsiva ( chiar mai multe ) intr-o infectie acuta a creierului: meningita, encefalita sau ca raspuns la anumiti stimului excitanti: febraTemperatura ridicata a corpului, care constituie reactia organismului la un agent infectios, toxic sau de alta origine., alcool, droguri sau in anumite boli ce antreneaza dezechilibre metabolice si hidroelectrolitice: diabet zaharat, deshidratare, diaree.

Cauze
Exista numerosi factori implicati in aparitia epilepsie deseori acestia fiind greu de identificat.
1. Factori care actioneaza asupra embrionului si fatului si care ar putea produce:

• oprirea in dezvoltare a creierului;
• dezvoltarea anormala a creierului;
• distrugerea structurilor cerebrale normal formate initial.

a. infectii ale mamei anterioare sarcinii sau dobandite in timpul acesteia care duc la malformatii cerebrale:

• toxoplasmoza,
• infectia cu citomegalvirus,
• infectia cu virus herpetic tip 2;
• infectia cu virus varicelo-zosterian ( “varsat de vant” );
• sifilisBoala venerica provocata de un spirochet (Treponema pallidum), care se transmite prin contaminare sau prin ereditate si care se caracterizeaza prin: faza intai - aparitia sancrului; faza a doua - aparitia sifilidelor; faza a treia - leziuni la diferite organe (interne) ale corpului..

b. toxice exogene:

• medicamente, alcool, droguri, tutun, poluanti industriali.

c. toxice endogene:

•  diabetul zaharat matern.

Tutun:
- intarzierea cresterii in uter a copilului = nou nascut cu greutate mica la nastere;
Alcool
- posibile efecte asupra dezvoltarii cognitive,
- intarzierea cresterii in uter a copilului,
- malformatii cerebrale,
- facies dismorfic;
Cocaina:
- afectarea vaselor cerebrale avand ca rezultat malformatii cerebrale traduse clinic prin semne neurologice, afectare intelectuala.
c. patologia feto-placentara:
- pozitii necorespunzatoare ale fatului in uter,
- placenta jos situata,
- cordon ombilical scurt, innodat, situat in jurul gatului copilului.
d. Anomalii de travaliu
- travaliu prea lent sau prea rapid,
- operatia de cezariana: prin anastezie sau prin modificarea brusca a presiunii.
e. Traumatisme ale mamei, in special cele direct pe abdomen.
2. Factori care actioneaza in momentul nasterii si in prima luna de nastere:
a. Toate cauzele care determina o nastere dificila avand ca efect oxigenarea necorespunzatoare a creierului cu aparitia de leziuni cerebrale secundare sau afectare cardio respiratorie cu aceleasi consecinte pe creier.
b. Infectii determinate de bacterii, virusuri: encefalite, meningite, accese cerebrale.
c. hemoragiile intracraniene produse prin traumatismLeziune suferita de un organism viu prin loviri violente, taieturi, intepaturi etc.; ansamblul tulburarilor de ordin local si general care apar in urma actiunii unui agent extern violent. obstretical sau spontane (vasele cerebrale ale nou nascutului sunt extrem de fragile).
d. factori metabolici: hipoglicemia, hipocalcemia.
3. Factori care actioneaza dupa prima luna de viata si care sunt cel mai frecvent implicati in producerea crizelor epileptice:
a. infectii acute ale creierului: encefalite, meningoencefalite, accese cerebrale determinate de bacterii, virusuri, paraziti sau infectii cronice TBC ( tuberculoza), neurosifilis. Ele au risc scazut de a determina ulterior epilepsie; riscul creste cand apar crize epileptice in perioada acuta si cand infectia este foarte severa.
b. traumatisme craniene: crizele epileptice se pot produce:

• imediat (secunde, minute); ele nu sunt considerate epilepsie de majoritatea specialistilor,
• in prima saptamana (epilepsie precoce);
• dupa luni si ani (chiar 10 ani) (epilepsie tardiva).

Riscul de a face epilepsie scade pe masura trecerii anilor: 50% din cei cu traumatisme pot face crize in primul an si doar 25% mai fac crize dupa 4 ani.
c. Tumori cerebrale: sunt cauze rare de epilepsie la copii.
d. Factori toxici (din acestia facand parte si medicamentele).
4. Factori genetici presupun mostenirea de la alti membrii ai familiei a predispozitiei creierului de a face crize (nu este obligatoriu ca membrii fiecarei generatii sa faca crize) sau mostenirea unei boli ce determina o leziune cerebrala cu potential epileptogenCare produce epilepsie sau provoaca fenomene epileptice.

Aspecte clinice pentru epilepsie
Exista doua tipuri mari de crize epileptice:

• crize partiale ( focale ) care afecteaza numai o parte a corpului, de exemplu membrul superior si membrul inferior drept sau jumatatea stanga a gurii si ochiul stang. Starea de constienta poate fi pastrata la inceput sau pe toata durata crizei ( in cazul crizelor mai usoare ) sau pierduta de la debutul manifestarii. Uneori pacientul poate sa nu fie total inconstient, dar cu constienta afectata executand acte automate, cum ar fi mersul. Aceste crize apar prin descarcarea unui grup de neuroniElementele structurale si funcționale de baza al sistemului nervos compusi dintr-un corp celular protoplasmatic, care conține un nucleu, si din prelungiri protoplasmatice. dintr-o parte a creierului;
• crize generalizate care afecteaza intregul corp de la inceput sau initial numai o parte a corpului ca apoi sa se generalizeze. Presupun abolirea starii de constienta cel putin in faza generalizata. Se datoreaza descarcarii electrice a tuturor neuronilor creierului. Aspectul crizelor este diferit.

Pot fi:

• motorii manifestate prin:
• incordare si/sau contractii involuntare ale membrelor drepte sau stangi sau ale tuturor membrelor (pacientul este inconstient si se zbate)
• devierea involuntara a capului si a ochilor spre stanga sau dreapta,
• contractii involuntare ale coltului gurii si ale pleoapelor.
• senzitive: dureri, furnicaturi, amorteli, intepaturi pe una sau mai multe zone ale corpului cum ar fi: limba, fata, membrul superior, membrul inferior.
• vizuale: vederea de luminite care palapaie, pete colorate, figuri geometrice, imagini ca dintr-un film;
• auditive: auzirea de zgomote sau voci care nu exista. ATENTIE ! ar putea fi vorba de halucinatii auditive in cadrul unor boli psihice; in acest caz pacientul poate avea si halucinatii vizuale, este mai confuz, episodul dureaza mult timp.
• olfactive: perceperea unor mirosuri cel mai adesea dezagreabile; se insotesc frecvent de senzatii gustative.
• cu simptome psihice: senzatii de frica ( pot fi usor confundate cu atacurile de panica), senzatii de vis, sentimentul de familiaritate, de cunoastere (deja vu, deja connu), sentimente de instrainare (jamais vu, jamais connu).
• crize tip absenta: manifestare prin suspendarea brusca a starii de constienta, pacientul intrerupe orice activitate cum ar fi vorbitul, mancatul, scrisul, joaca, timp de cateva secunde, cu reluarea ulterioara a acesteia.

Crizele prezentate mai sus sunt doar cateva din tipurile de crize cel mai frecvent intalnite. Exista mai multe tipuri de crize, exista si mai multe sindroame epileptice.

Analize necesare pentru diagnosticu in caz de epilepsie

A. Investigatii biochimice
Analizele uzuale de sange sunt mai putin importante pentru diagnostic, ele au semnificatie in:
- convulsiile nou-nascutului, care pot fi cauzate de hipoglicemie, hipocalcemie, hiponatremie.
- in prescrierea unui tratament antiepileptic care presupune o functie hepatica si a maduvei osoase (locul unde se produc celulele din sange) normala.
- in urmarirea ulterioara a posibilelor efecte negative ale medicatiei asupra organismului.
B.EEG
Este o metoda importanta pentru diagnosticarea bolii deoarece pe traseu ( pe inregistrare ) apar elemente patologice sugestive pentru epilepsie. Un traseu EEG normal nu exclude diagnosticul de epilepsie. Prezenta unor elemente patologice pe EEG la un copil care nu face clinic crize de epilepsie nu impune un tratament si nu inseamna ca acesta are epilepsie. Un copil normal poate avea modificari pe EEG fara ca aceasta sa insemne ca are epilepsie.
C. Investigatiile imagistice:
Tomografia cerebrala si rezonanta magnetica cerebrala sunt importante atunci cand cautam o cauza a epilepsie care poate fi:
- o tumora,
- o malformatie arterio-venoasa, ex.: cavernomul,
- o parazitoza cerebrala: cisticercoza, toxoplasmoza,
- un tuberculom (localizare cerebrala a unei infectii TBC),
- un abces cerebral dat de o infectie: sinuzita, otita de vecinatate.
Toate acestea ar putea fi tratate neurochirurgical ceea ce presupune eliminarea medicatiei sau scaderea numarului de anticonvulsivante.
Cauza epilepsie ar putea fi si o malformatie cerebrala prezenta inca din viata intrauterina, neoperabila pe care doar o identificam.
Intotdeauna prezenta unor modificari la nivelul creierului ( malformatii, calcificari ) determina clinic crize mai severe si mai greu controlabil terapeutic. Uneori aceste investigatii sunt fara modificari, atunci fie leziunile sunt prea mici si nu pot fi identificate, fie sunt modificari la nivelul substantelor chimice care transmit informatiile intre celulele creierului ( neuroniElementele structurale si funcționale de baza al sistemului nervos compusi dintr-un corp celular protoplasmatic, care conține un nucleu, si din prelungiri protoplasmatice. ).
Anamneza
Este unul dintre cele mai importante elemente pentru stabilirea diagnosticului de epilepsie. De aceea informatiile trebuie obtinute de la persoana care a fost de fata in timpul crizei, chiar daca aceasta a fost impresionata de ce a vazut. Ar fi important ca persoana care a fost de fata in timpul crizei, sa poata raspunde la unele intrbari ale medicului cum ar fi:

• ce a declansat criza,
• bolnavul dormea sau era treaz,
• era palid sau vinat,
• cum erau ochii (privirea spre stanga, dreapta, peste cap), capul (pe spate, in stanga sau dreapta), gura (inclestata, deviata spre stanga sau dreapta),
• criza a fost pe o parte sau pe intregul corp,
• pacientul a fost constient sau inconstient,
• s-a zbatut, a fost incordat, a fost moale,
• era febril sau afebril,
• cat timp a durat criza,
• ce s-a intamplat dupa criza: a fost somnolent, a adormit, a acuzat cefalee, nu a putut vorbi, sau a avut o mana sau un picior mai moale o perioada de timp. Detaliile acestea ne ajuta sa facem diferenta intre o criza si alte manifestari nenepileptice sau ne sugereaza tipul si originea crizei (locul din creier de unde pleaca excitatiile).

Tratamentul pentru epilepsie

Exista mai multe medicamente folosite in tratamentul epilepsie. Ele sunt recomandate de medicul neurolog pediatru in functie de:

• tipul crizelor – de ex. exista medicamente mai eficente in crizele partiale iar altele mai bune in crizele generalizate; in absente poate fi folosit un medicament specific, in general ineficient in alte crize;
• varsta copilului – exista medicamente contraindicate la anumite varste;
• prezenta altor boli ale copilului in special cele hepatice. Introducerea unui medicament se face treptat, incepand cu dozele mici si crescand doza la cateva zile. Prevenim astfel aparitia unor reactii adverse care i-ar putea inspaimanta pe parinti si care i-ar determina sa intrerupa tratamentul. Unele dintre reactiile adverse, cum ar fi ameteala, somnolenta sunt trecatoare, dispar pe masura ce organismul se obisnuieste cu medicamentul. In cazul crizelor frecvente si severe doza trebuie sa fie crescuta mai rapid.

Medicamentele se administreaza odata de doua sau de trei ori pe zi, nu neaparat la ore fixe ca un antibiotic dar trebuie sa tinem seama de faptul ca cele administrate odata pe zi au durata de actiune 24 ore, de doua ori pe zi, 12 ore, iar cele administrate de trei ori pe zi actioneaza 8 ore.
Tratamentul este de lunga durata, 2-3 ani, poate 5 ani de la ultima criza sau chiar mai mult.
Nu intrerupeti niciodata tratamentul fara aviz medical. Intreruperea brusca a medicatiei poate declansa crize de epilepsie.
Marea majoritate a crizelor poat fi controlate cu un singur medicament antiepileptic. La 5-10 % din pacienti, crizele pot fi controlate cu 2 medicamente antiepileptice. La 15-25 % dintre pacienti, crizele nu pot fi controlate niciodata. La acestia este important sa reducem cat mai mult numarul de crize folosind combinatii de medicamente.
Alte metode de tratament folosite: acupunctura, homeopatia, bioenergia nu au dat rezultate semnificative. Chirurgia epilepsie este o metoda care poate fi utilizata in unele tipuri de epilepsie in care s-a identificat cu precizie zona din creier producatoare de excitatii. Este o metoda putin folosita la noi in tara. Supraveghiati-va copilul chiar daca o faceti de la distanta in privinta administrarii tratamentului. Incercati sa-l responsabilizati si sa-i explicati cat de important este sa-si ia fiecare doza.

vezi si : Epilepsie la adult – ghid de diagnostic si tratament, Sfaturi pentru copilul cu epilepsie, Regimul de viata la copilul cu epilepsie, Sfaturi pentru parintele cu copil dignosticat cu epilepsie, Convulsii febrile, Sincopa

Mai multe depre epilepsie in curand.

Epilepsie este un material publicat pe: Neurologie Pediatrica

convulsii febrile

Convulsii febrile -  evenimente care apar de obicei

intre varsta de 3 luni pana la 5 ani, la febraTemperatura ridicata a corpului, care constituie reactia organismului la un agent infectios, toxic sau de alta origine., fara sa existe semne de infectie a Sistemului Nervos Central. Cauzele pentru convulsii febrile sunt insuficient cunoscute. Este vorba despre o hiperexcitabilitate a creierului in aparitia careia au rol important 3 factori:
1. febraTemperatura ridicata a corpului, care constituie reactia organismului la un agent infectios, toxic sau de alta origine.:

• care poate sa apara ca urmare a unei boli respiratorii, digestive, infectioase;
• temperatura este in general ridicata, peste 39,5 grade Celsius, dar in 25% din cazuri poate sa fie intre 38 si 39 grade Celsius;
• nu toate convulsiile febrile se produc la aceiasi temperatura, chiar la acelasi copil;
• uneori, convulsii febrile pot aparea chiar cand o temperatura ridicata incepe sa scada;

2. varsta:

• convulsii febrile apar de obicei intre 3 luni si 5 ani ( cu frecventa maxima intre 1,5 si 2 ani ), interval de varsta in care creierul este imatur, insuficient dezvoltat, iar frecventa bolilor febrile este maxima;

3. factori genetici

• daca parintii au avut in mica copilarie o convulsie febrila, sansa ca si copii lor sa aiba  convulsii febrile este de 33 %.

ATENTIE !

Sub 6 luni, convulsii febrile se asociaza mai des cu o infectie a Sistemului Nervos Central ( meningita, encefalita );

Cum isi dau seama parintii ca fiul sau fica lor prezinta o convulsie in context febril ?

Copilul este racit, are diaree, sau o boala infectioasa, are febraTemperatura ridicata a corpului, care constituie reactia organismului la un agent infectios, toxic sau de alta origine. si devine inconstient, palid, cu cianoza in jurul gurii (“este vanat”) sau cianoza generalizata cu privirea plafonata (“ochii peste cap”), tremura ritmic din tot corpul sau pe jumatate de corp. Durata crizei este variabila cel putin 5-6 minute, si mai rar, in 5% din cazuri 20 minute. Atunci cand durata crizei este peste 20 minute, se numeste ” status epileptic”.

ATENTIE !
uneori convulsia febrila poate fi confundata cu un frison, dar atunci copilul este constient.

Cand ne-ar putea ingrijora o convulsie febrila ( convulsii febrile complicate ) ?

• varsta copilului sub 1 an;
• se repeta de mai multe ori in aceiasi zi;
• dureaza peste 15-20 min;
• este pe jumatate de corp;
• apare la un copil cu dezvoltare psihomotorie necorespunzatoare varstei;
• apare o scadere a fortei musculare la unul din membre dupa criza.

Ce analize ar trebui sa faca copilul dumneavoastra daca il suspectati de convulsii febrile ?

• analizele de sange au valoare limitata;
• EEG este putin important pentru diagnostic si prognostic;
• radiografia de craniu, tomografia, rezonanta magnetica nucleara (RMN) nu sunt indicate in practica curenta; o convulsie febrila nu determina de cele mai multe ori o leziune la nivelul creierului;
• punctia lombara nu este recomandata de rutina daca nu sunt semne de infectie a Sistemului Nervos Central;

Care este evolutia pe termen scurt si lung ?
Cateva date extrase din literatura de specialitate ar putea linisti parintii, chiar daca, copilul lor a prezentat o convulsie febrila:

• 4-5 % din populatia generala a avut cel putin o convulsie febrila in cursul vietii;
•  convulsii febrile nu produc distrugerea creierului sau afectarea intelectului;
•  riscul de a dezvolta ulterior epilepsie este de 2-5 % (acelasi risc ca si in populatia generala);

Nu trebuie omis faptul ca riscul de repetare a unei convulsii febrile este de 30-40 % iar majoritatea acestor crize ( 50-75 % ) se produc in primul an dupa evenimentul initial.
Cand exista un risc mai mare de repetare a unei convulsii febrile ?

• prima convulsie febrila a aparut sub varsta de 15 -18 luni;
• exista o ruda apropiata care a avut in copilarie convulsie febrila;
• temperatura nu este foarte ridicata ( sub 38,5 grade Celsius ) la prima convulsie febrila;
• durata scurta de la debutul bolii la prima convulsie febrila.

Riscul de a face epilepsie dupa o prima convulsie febrila este mai mare daca:

• este o convulsie febrila pe o jumatate a corpului, cu durata lunga sau convulsie febrila se repeta in aceiasi zi sau cu ocazia altor evenimente febrile in cadrul aceleiasi boli;
• copilul nu este normal din punct de vedere neurologic si psihic.

Ce veti face in cazu de  convulsii febrile?
Intotdeauna trebuie consultat in cel mai scurt timp un medic neurolog sau daca nu aveti unul in apropiere, un medic pediatru, chiar daca convulsia febrila s-a oprit. Acesta va decide daca a fost vorba despre o convulsie si daca va trebui sa indice un tratament; deasemenea va identifica cauza crizei, va recomanda un tratament pentru scaderea si combaterea febrei si pentru boala acuta.

Este important ca medicul de specialitate sa hotarasca ce aveti de facut in continuare daca v-ati confruntat la copilul dumneavoastra cu convulsii febrile.

Convulsii febrile este un material publicat pe: Neurologie Pediatrica

picnolepsie

Epilepsia absenta a copilului mai este denumita si picnolepsie.

Nu este un tip de epilepsie frecvent intalnit in practica medicala, si in general este considerata ca fiind o forma mai usoara de epilepsie. Face parte din epilepsiile generalizate idiopatice. Este generalizata pentru ca absentele sunt considerate ca afecteaza intreg cortexul cerebral si idiopatica pentru ca este o epilepsie determinata genetic, desi, modul de transmitere nu este foarte clar deoarece:

• apare numai la o anumita varsta,

• afecteaza copii anterior normali,

• varsta de debut este intre 4 si 10 ani, cu un varf la 5-6 ani,

• apare mai frecvent la fete decat la baieti,

• crizele sunt frecvente:  zeci, chiar sute pe zi,

• uneori pot fi remarcate de fratii sau surorile pacientului ori de invatator sau profesor,

• criza este scurta, cateva secunde, apare si se termina brusc.

La picnolepsie, copilul este inconstient, dar nu cade de pe scaun sau din picioare.

Se opreste, indiferent de ce face (de exemplu: poate ramane cu stiloul in mana sau pe caiet daca isi face temele), nu mai vorbeste, deschide larg ochii, privirea este peste cap, genele tremura.
Dupa episodul de picnolepsie, copilul isi reia activitatea intrerupta si nu realizeaza ce i s-a intamplat. Daca aceste episoade nu sunt sesizate de familie pentru a fi tratate, pot deveni frecvente si se pot insoti de un regres scolar deoarece din cauza “intreruperilor” copilul nu poate fi atent la scoala. Crizele de picnolepsie  pot fi confundate cu episoade de “visare” ale copilului.  In acest caz daca il strigi sau daca ii duci mana in fata ochilor, copilul va clipi si iti va raspunde.
Absentele sunt singurele tipuri de crize care apar.  Pot fi precedate in mica copilarie de convulsii febrile si urmate in adolescenta sau ca adult de crize tonico-clonice generalizate (convulsii generalizate).

Factorii precipitanti pentru picnolepsie sunt:

• emotiile negative sau pozitive,
• lipsa concentrarii, plictiseala (ex.: la scoala, cand copilul nu este interesat de ceea ce se vorbeste),
• hipoglicemia,
• hiperventilatia (cand copilul respira profund).

Diagnosticul se pune pe baza explicatiilor familiei si a EEG-ului care este tipic in acest tip de epilepsie.
Evolutia pe termen lung este in general una buna, copilul ramane normal neurologic, crizele se remit in general rapid sub medicatie deci picnolepsie dispare.

Epilepsia absenta a copilului - picnolepsie este un material publicat pe: Neurologie Pediatrica

convulsii hipoglicemice

Pentru a determina convulsii hipoglicemice,

glicemia trebuie sa scada sub 30mg/dl la nou nascutul cu greutate normala si sub 20mg/dl la cei cu greutate mica, in primele 72 ore de viata si sub 40mg/dl dupa 72 ore de viata.

Scaderea glicemiei poate fi tranzitorie la:
- cei nascuti inainte de termen,
- cei nascuti la termen dar cu greutate mica,
- cei cu suferinta la nastere sau cu afectare imediat ulterioara (hemoragie, infectii),
- cei nascuti din mame cu diabet zaharat.
Scaderea glicemiei poate fi permanenta la cei care au afectarea pancreasului sau a unor enzime implicate in producerea sau distrugerea glucozei.

Hipoglicemia neonatala poate fi usoara sau severa ducand la convulsii hipoglicemice, coma, afectare cardiaca.

Este foarte important ca mamele sa cunoasca faptul ca un copil foarte mic trebuie hranit la un interval de maximum 4 ore. O somnolenta excesiva ar putea fi un semn de hipoglicemie si este posibil sa duca la convulsii hipoglicemice.

vezi si: Ghid de diagnostic si tratament al hipoglicemiei neonatale

Convulsii hipoglicemice se instaleaza practic doar atunci cand dintr-o cauza sau alta glicemia scade ducand la hipoglicemie.

Convulsii hipoglicemice este un material publicat pe: Neurologie Pediatrica

convulsii hipomagneziemice

Convulsii hipomagneziemice

apar pe fondul scaderii magneziului din sange se asociaza cu scaderea calciului. Din acest motiv, convulsiile au aspect asemanator dar nu se opresc la administrarea de calciu ci la administrarea de magneziu.

Valorile magneziului care ar putea duce la convulsii hipomagneziemice sunt sub 1,3 mg/dl.

Exista o forma familiala a scaderii magneziului in perioada de nou nascut care apare mai frecvent la baieti si care se poate manifesta prin convulsii hipomagneziemice si coma.

Convulsii hipomagneziemice este un material publicat pe: Neurologie Pediatrica

convulsii hipocalcemice

Convulsii hipocalcemice

sunt convulsii ce ar putea aparea la copil in prima luna de viata daca concentratia din sange a calciului total ar scadea sub 7 mg/dl sau a calciului ionic sub 2,5 mg/dl. Scaderea calciului este insotita si de modificari EKG (electrocardiograma).

Hipocalcemia  si convulsii hipocalcemice ar putea aparea mai frecvent la:

• copii prematuri (nascuti inainte de termen),
• copii dismaturi (nascuti cu greutate mica la nastere),
• copii nascuti din mame cu diabet zaharat (vezi si: ghid diabet zaharat),
• copii cu afectare respiratorie la nastere,
• copii sub 28 zile de viata alimentati cu lapte de vaca,
• copii care nu au glande paratiroide,
• copii din mame cu hiperparoidism.

Incetarea crizelor se obtine prin administrare de calciu intravenos.

In cazul de convulsii hipocalcemice, prognosticul este bun, copii nu raman cu sechele.

Convulsii hipocalcemice este un material publicat pe: Neurologie Pediatrica

convulsii accidentale

Numite convulsii ocazionale,  convulsii accidentale,

sunt crizele ce apar ocazional legate de o situatie epileptogena tranzitorie. Aici intra convulsiile ce apar ca urmare a unor afectiuni cu localizare in Sistemul Nervos Central sau extracerebral.
Convulsii aparute la debutul unor afectiuni acute ale Sistemului Nervos Central:

- convulsii accidentale provenite din meningitele acute:

a. meningite purulente – cauza cea mai importanta de convulsii accidentale ce survin in cursul unor afectiuni acute ale Sistemului Nervos Central. Jumatate din cazurile intalnite sunt la copii cu varsta de pana un an si 90% din cazuri apar la copii de sub 5 ani. Germenii raspunzatori de aceste infectii sunt cel pneumococ (pana la 40% din cazuri), meningococ (in medie 10%) si, inflenzae (80%). In general boala debuteaza brusc, cu febraTemperatura ridicata a corpului, care constituie reactia organismului la un agent infectios, toxic sau de alta origine. si stare generala proasta, cefalee, greata si varsaturi. Convulsiile – nu este obligatoriu sa fie prezente odata cu debutul bolii. Existe redoare de ceafaIntepenire a cefei, rigiditate, lipsa de suplete. Limitarea miscarilor. si bolnavul prezinta semne de afectare cerebrala cum ar fi somnolenta, stare de coma sau rau convulsiv. In general punctia lombara confirma diagnosticul (rare exceptii au fost observate). Tratamentul are ca scop oprirea convulsiilor si se face in general cu administrarea de diazepam in doze uzuale. Se evita in general folosirea de fenobarbital datorita timpului mare care este necesar pentru a ajunge la concentratia sangvina necesara.

b. meningite cu LCR clar – virale, debuteaza tot acut cu febraTemperatura ridicata a corpului, care constituie reactia organismului la un agent infectios, toxic sau de alta origine., greata, varsaturi, cefalee, somnolenta si incet apar semne de iritatie meningeala mialgii, ataxieO instabilitate in mers (ca un om beat) sau nu poate sta in sezut (se clatina), ii trmura mana la prinderea obiectelor, ii tremura capul., alterarea starii de constienta margand pana la coma. Diagnosticul se pune in general pe confirmarea virusului in LCR.

c. meningita tuberculoasa, rara in prezent este cea mai grava dintre meningitele cu LCR clar. Frecventa maxima se inregistreaza intre 6 luni si  3 ani de viata. Debutul este precedat de o perioada cu febraTemperatura ridicata a corpului, care constituie reactia organismului la un agent infectios, toxic sau de alta origine. neregulata,dureri abdominale, anorexie, scadere in greutate. Periada de debut tine intre 2 si 3 zile si este asociata cu fotofobie, febraTemperatura ridicata a corpului, care constituie reactia organismului la un agent infectios, toxic sau de alta origine., varsaturi, alterarea starii de costienta, deficite motorii, paralizii faciale, convulsii, sindrom meningeal. Netratata, boala este letala. Cu tratament evolutia este spre vindecare. Diagnosticul se pune pe baza studiului LCR, a fundului de ochi, radiografie pulmonara si reactia la tuberculina.

- convulsii accidentale provenite din encefalitele acute:

encefalitele acute sunt definite ca inflamatii acute nesupurative ale creierului, si in general sunt boli mai rar intalnite si sunt cauzate de virusuri. Encefalitele acute virale sunt de doua forme: primitive si secundare.

a. formele primitive sunt boli cerebrale virale autonome produse de virusuri neurotrope (poliencefalite). De obicei debutul bolii este brusc, cu febraTemperatura ridicata a corpului, care constituie reactia organismului la un agent infectios, toxic sau de alta origine. mare si convulsii sau stari de rau convulsiv partiale sau generale. Apare somnolenta si exista cazuri in care se instaleaza coma. Nu lipsesc din tablou ataxiile, hemiplegii, tulburari de deglutitie si respiratie, uneori sindrom meningian. Examenul LCR nu prezinta modificari caracteristice. Examenul fundului de ochi poate avea aspect normal sau poate  evidentia edem sau staza papilara. Diagnosticul este confirmat de cresterea in dinamica a titrului anticorpilor specifici observat prin tehnici serologice. In general acest lucru este realizabil la 2-3 saptamani de la debutul bolii !

b. formele secundare de encefalita acuta sunt numite leucoencefalite si sunt realizate prin mecanism autoimun fiind forme postinfectioase (postrujeolica, postrubeolica sau postvariceloasa). Ca urmare a cresterii vaccinarii, formele secundare au o incidenta destul de mica.

Deci: atentie la convulsii accidentale !

Convulsii accidentale este un material publicat pe: Neurologie Pediatrica