Mioclonusul neonatal benign

Mioclonusul neonatal benign apare la sugarii mici,

se manifesta  prin tresariri la nivelul membrelor numai  in somn, de obicei spre dimineata, spre trezire. Aspectul miscarilor este de tresarire (smuncitura sau zguduitura). Miscarile nu se opresc la atingere ci doar la trezirea copilului.
Dispare in jurul varstei de 2 ani, dar se poate mentine uneori toata viata.

Mioclonusul neonatal benign,

poate sugera o afectare  neurologica sau o disfunctie cerebrala si de aceea este un motiv de ingrijorare pentru parinti si medici. Trebuie investigat, evaluat si diagnosticat corect pentru a avea confirmarea ca nu ne confruntam cu alte manifestari, deoarece se confunda adesesa cu convulsiile in perioada neonatala. De subliniat ca Mioclonusul neonatal benign nu este corelat cu epilepsia.

Investigatiile facute in caz de mioclonus neonatal benign se orienteaza spre depistarea unor infectii, deficite metabolice (carenta de calciu, magneziu, deficit de sodiu, potasiu, hipoglicemii), studii neurofiziologice (EEG) si nu rareori se ajunge la RMN pentru a infirma acest diagnostic.

O cunoastere  a afectiunii este necesara pentru a evita in primul rand alte teste si investigatii.
Copilul are o dezvoltare neuropsihica normala, traseul EEG-ului este normal,  acest lucru diferentiindu-l de unele crize epileptice numite mioclonii.

 Administrarea de anticonvulsivante poate amplifica Mioclonusul neonatal benign prin inducerea unui somn profund copilului.