Este o afecțiune ce se manifestă prin atacuri repetabile ce apar la copilul cu vârsta cuprinsă intre o lună și 2-3 ani, de înclinare laterală a capului pe umăr și uneori și a corpului cu durata de ore sau zile. Aparent nu îl deranjează pe copil. Atât audiograma cât și examenul vestibular sunt normale. Poate fi însoțit de mișcări oculare anormale, vărsături, tulburări de mers (prin dificultate de menținerea echilibrului), vertij paroxistic benign.
Înclinarea laterală a capului pe umăr și uneori a corpului, alternativ pe stânga și dreapta care durează câteva ore sau chiar zile. Poate fi însoțită de mișcări oculare anormale, vărsături, paloare, agitație, tulburări de echilibru și mers.
Debutul
în caz de torticolis paroxistic benign este între o lună și doi, până la trei ani. Episoadele se remit spontan. Pot apărea o dată sau de două ori pe lună, frecvent dimineața, ca apoi să reapară după mult timp sau să dispară complet. Cauza bolii este necunoscută și nu există un tratament specific. În general testele auditive și vestibulare sunt normale, excluzându-se o cauză ORL a afecțiunii (labirintita).
În prezent, Torticolisul paroxistic benign ca și Vertij paroxistic benign se consideră a fi forme de migrenă a copilului. Motiv pentru care copii pot prezenta ulterior migrenă.
Copilul este normal neurologic între crize și afecțiunea numită torticolis paroxistic benign dispare complet după doi sau trei ani.
Ne putem gândi și la alte boli, și din acest motiv, uneori putem face și alte investigații suplimentare.
De exemplu:
- torticolisul spasmodic este însoțit de durere importantă, poate apărea posttraumatic sau printr-o poziție anormală a capului (radiografia coloanei cervicale).
- malformație cervicală – radiografia coloanei cervicale, eventual RMN de coloană cervicală.
- tumoră cerebrală, în special cerebeloasă care dau în general și alte semne neurologice. Ca exemplu ar fi: nistagmus, cefalee, vărsături, regres motor, modificarea comportamentului (agitație), RMN cerebral.
- torticolis congenital, apare în urma unei poziții anormale în uter sau secundar unui tratament la naștere. Nu este evident în perioada de nou născut ci pe măsură ce copilul își ține capul; este permanent, nu apare în”crize”. Poate necesita o radiografie de coloana cervicală (pentru excluderea unei malformații).
- torticolis secundar administrării unor medicamente, cel mai frecvent antiemeticele, de exemplu metoclopramid la doze terapeutice sau mai mari. Pot apărea și prin ingestia involuntară de către copil ale unor medicamente din „dulapul cu pastile”. Poate asocia în acest caz somnolență și stare mai gravă a copilului.
Acestea sunt doar câteva tipuri de torticolis, cele mai frecvente la care trebuie să ne gândim într-un astfel de caz.
