Vărsături ciclice, o afecțiune cronică,
a cărei cauză nu se cunoaște cu exactitate, care apare la copil dar și la adult.
Vărsături ciclice, sunt caracterizate prin episoade recurente, stereotipe de vărsături care apar fie foarte dimineață (orele 2.00 – 4.00), fie imediat după trezire (6.00 – 8.00) la un copil perfect sănătos între aceste evenimente.
Episoadele pot apărea cel mai frecvent în jurul vârstei de 5 ani, dar și la nou născut, fetele fiind mai afectate decât băieții. Cel mai frecvent, sunt precipitate de stres sau de infecții (de exemplu: sinuzită), dar și de alți factori.
Factori ce pot declanșa manifestarea:
- unele alimente (ciocolata, brânza, glutamatul conținut în diverse preparate);
- emoții pozitive, mai frecvent decât cele negative;
- absența somnului;
- menstrele;
- răul de mișcare;
- episoadele de alergie.
Copii simt anterior episodului o stare de rău, sunt palizi sau au greață. Ulterior apar vărsăturile, cel puțin patru într-o oră pe o durată de cel puțin o oră. Episoadele de vărsături clinice pot dura de la o oră la 10 zile și nu apar la intervale mai mici de o săptămână. La jumătate din pacienți există o periodicitate în apariția lor. Pot asocia și alte simptome, cum ar fi:
- gastrointestinale: dureri abdominale, dureri epigastrice, greață, eructrații (râgâială), diaree, hipersalivație;
- neurologice: dureri de cap, fotofobie (nu suportă lumina), fonofobie (nu suportă zgomotele), amețeală;
- generale: febră, paloare, letargie până la o stare de comă.
Copii iși revin complet la câteva ore după încetarea vărsăturilor, somnul având un efect benefic.
Complicațiile frecvente asociate în caz de vărsături ciclice sunt deshidratarea, mulți pacienți necesitând perfuzii cu glucoză și electroliți, esofagită prin iritarea esofagului de către sucul gastric și vărsăturile frecvente.
Diagnosticare:
este destul de complicată deoarece este un diagnostic de excludere. Deci nu se poate face un test specific pentru identificarea sindromului de vărsături ciclice, ci trebuie să excludem alte boli. Cel mai frecvent poate fi vorba de o afecțiune gastrointestinală (apendicita cronică, gastrita, reflux gastroesofagian, litiaza biliară, colita), dar poate fi vorba și de o boala renala (litiază, infecție), metabolică, endocrină (diabet zaharat), intoxicație cu droguri, sarcină.
Un loc aparte îl ocupă afecțiunile neurologice, pe primul loc situându-se tumorile cerebrale, din punct de vedere al gravității, care se pot însoți de dureri de cap, vărsături nocturne. De asemenea există o legătură strânsă între migrenă abdominală și sindromul de vărsături ciclice deoarece simptomele se suprapun iar diagnosticul diferențial este greu de făcut.
De subliniat ca 82% dintre copii cu vărsături ciclice au istoric familial de migrenă, iar 28% vor avea în viitor migrenă. Aceste date subliniază importanța factorului genetic în acest sindrom.
O serie de afecțiuni psihiatrice: depresia, anexietatea, bulimia, pot fi confundate cu vărsături ciclice.
Manifestarea are are un prognostic bun, ea trece într-un interval de 3 – 6 ani, dar la unii copii, evoluția este spre migrenă abdominală și ulterior spre migrena cu cefalee.
Este importantă identificarea cauzelor care declanșează evenimentul și prevenirea acestora pe cât este posibil: un anumit aliment, evitarea emoțiilor.
În caz de vărsături ciclice există și cauze care nu pot fi prevenite ca infecțiile sau răul de mișcare.
