Convulsii accidentale
Scris de dr. Aurelia Dogaru pe data de feb. 15, 2011 cu Comentarii 0
convulsii accidentale
Numite convulsii ocazionale, convulsii accidentale,
sunt crizele ce apar ocazional legate de o situatie epileptogena tranzitorie. Aici intra convulsiile ce apar ca urmare a unor afectiuni cu localizare in Sistemul Nervos Central sau extracerebral.
Convulsii aparute la debutul unor afectiuni acute ale Sistemului Nervos Central:
– convulsii accidentale provenite din meningitele acute:
a. meningite purulente – cauza cea mai importanta de convulsii accidentale ce survin in cursul unor afectiuni acute ale Sistemului Nervos Central. Jumatate din cazurile intalnite sunt la copii cu varsta de pana un an si 90% din cazuri apar la copii de sub 5 ani. Germenii raspunzatori de aceste infectii sunt cel pneumococ (pana la 40% din cazuri), meningococ (in medie 10%) si, inflenzae (80%). In general boala debuteaza brusc, cu febra si stare generala proasta, cefalee, greata si varsaturi. Convulsiile – nu este obligatoriu sa fie prezente odata cu debutul bolii. Existe redoare de ceafa si bolnavul prezinta semne de afectare cerebrala cum ar fi somnolenta, stare de coma sau rau convulsiv. In general punctia lombara confirma diagnosticul (rare exceptii au fost observate). Tratamentul are ca scop oprirea convulsiilor si se face in general cu administrarea de diazepam in doze uzuale. Se evita in general folosirea de fenobarbital datorita timpului mare care este necesar pentru a ajunge la concentratia sangvina necesara.
b. meningite cu LCR clar – virale, debuteaza tot acut cu febra, greata, varsaturi, cefalee, somnolenta si incet apar semne de iritatie meningeala mialgii, ataxie, alterarea starii de constienta margand pana la coma. Diagnosticul se pune in general pe confirmarea virusului in LCR.
c. meningita tuberculoasa, rara in prezent este cea mai grava dintre meningitele cu LCR clar. Frecventa maxima se inregistreaza intre 6 luni si 3 ani de viata. Debutul este precedat de o perioada cu febra neregulata,dureri abdominale, anorexie, scadere in greutate. Periada de debut tine intre 2 si 3 zile si este asociata cu fotofobie, febra, varsaturi, alterarea starii de costienta, deficite motorii, paralizii faciale, convulsii, sindrom meningeal. Netratata, boala este letala. Cu tratament evolutia este spre vindecare. Diagnosticul se pune pe baza studiului LCR, a fundului de ochi, radiografie pulmonara si reactia la tuberculina.
– convulsii accidentale provenite din encefalitele acute:
encefalitele acute sunt definite ca inflamatii acute nesupurative ale creierului, si in general sunt boli mai rar intalnite si sunt cauzate de virusuri. Encefalitele acute virale sunt de doua forme: primitive si secundare.
a. formele primitive sunt boli cerebrale virale autonome produse de virusuri neurotrope (poliencefalite). De obicei debutul bolii este brusc, cu febra mare si convulsii sau stari de rau convulsiv partiale sau generale. Apare somnolenta si exista cazuri in care se instaleaza coma. Nu lipsesc din tablou ataxiile, hemiplegii, tulburari de deglutitie si respiratie, uneori sindrom meningian. Examenul LCR nu prezinta modificari caracteristice. Examenul fundului de ochi poate avea aspect normal sau poate evidentia edem sau staza papilara. Diagnosticul este confirmat de cresterea in dinamica a titrului anticorpilor specifici observat prin tehnici serologice. In general acest lucru este realizabil la 2-3 saptamani de la debutul bolii !
b. formele secundare de encefalita acuta sunt numite leucoencefalite si sunt realizate prin mecanism autoimun fiind forme postinfectioase (postrujeolica, postrubeolica sau postvariceloasa). Ca urmare a cresterii vaccinarii, formele secundare au o incidenta destul de mica.
