Numite și convulsii ocazionale, convulsiile accidentale,
sunt crizele ce apar ocazional legate de o situație epileptogenă tranzitorie. Aici intra convulsiile ce apar ca urmare a unor afecțiuni cu localizare în Sistemul Nervos Central sau extracerebral.
Convulsii apărute la debutul unor afecțiuni acute ale Sistemului Nervos Central:
Convulsii accidentale provenite din meningitele acute:
a. meningite purulente
– cauza cea mai importantă a convulsiilor accidentale ce survin în cursul unor afecțiuni acute ale Sistemului Nervos Central. Jumătate din cazurile întâlnite sunt la copii cu vârsta de până la un an și 90% din cazuri apar la copii de sub 5 ani. Germenii răspunzători de aceste infecții sunt cel pneumococ (până la 40% din cazuri), meningococ (în medie 10%) și, inflenzae (80%). În general boala debutează brusc, cu febră și stare generală proastă, cefalee, greață și vărsături.
Convulsiile – nu este obligatoriu să fie prezente odată cu debutul bolii. Există redoare de ceafa și bolnavul prezintă semne de afectare cerebrală cum ar fi somnolența, stare de coma sau rău convulsiv. În general puncția lombară confirmă diagnosticul (rare excepții au fost observate). Tratamentul are ca scop oprirea convulsiilor și se face în general cu administrarea de diazepam în doze uzuale. Se evită în general folosirea de fenobarbital datorită timpului mare care este necesar pentru a ajunge la concentrația sangvina necesară.
b. meningite cu LCR clar
– virale, debutează tot acut cu febră, greață, vărsături, cefalee, somnolență și încet apar semne de iritație meningeală, mialgii, ataxie, alterarea stării de conștiență mergând până la comă. Diagnosticul se pune în general pe confirmarea virusului în LCR.
c. meningita tuberculoasă,
rară în prezent este cea mai gravă dintre meningitele cu LCR clar. Frecvența maximă se înregistrează între 6 luni și 3 ani de viață. Debutul este precedat de o perioadă cu febră neregulată, dureri abdominale, anorexie, scădere în greutate. Perioada de debut ține între 2 și 3 zile și este asociată cu fotofobie, febră, vărsături, alterarea stării de conștiență, deficite motorii, paralizii faciale, convulsii, sindrom meningeal. Netratată, boala este letală. Cu tratament, evoluția este spre vindecare. Diagnosticul se pune pe baza studiului LCR, a fundului de ochi, radiografie pulmonară și reacția la tuberculină.
Convulsii accidentale provenite din encefalitele acute:
encefalitele acute sunt definite ca inflamații acute nesupurative ale creierului, și, în general sunt boli mai rar întâlnite și sunt cauzate de virusuri. Encefalitele acute virale sunt de două forme: primitive și secundare.
a. formele primitive sunt boli cerebrale virale autonome produse de virusuri neurotrope (poliencefalite). De obicei debutul bolii este brusc, cu febră mare și convulsii sau stări de rău convulsiv parțiale sau generale. Apare somnolența și există cazuri în care se instalează coma. Nu lipsesc din tablou ataxiile, hemiplegii, tulburări de deglutiție și respirație, uneori sindrom meningian. Examenul LCR nu prezintă modificări caracteristice. Examenul fundului de ochi poate avea aspect normal sau poate evidenția edem sau stază papilară. Diagnosticul este confirmat de creșterea în dinamică a titrului anticorpilor specifici observat prin tehnici serologice. În general acest lucru este realizabil la 2-3 săptămâni de la debutul bolii !
b. formele secundare de encefalită acută sunt numite leucoencefalite și sunt realizate prin mecanism autoimun fiind forme postinfecțioase (postrujeolică, postrubeolică sau postvariceloasă). Ca urmare a creșterii vaccinării, formele secundare au o incidență destul de mică.
