Acasă Articole Sindromul Alice în Țara Minunilor (SATM)

Sindromul Alice în Țara Minunilor (SATM)

13
0
Un ursuleț gigantic - prin prisma sindromului Alice în Țara Minunilor
Un ursuleț gigantic

Alice în Țara Minunilor – o denumire foarte frumoasă pentru acest sindrom care a fost inspirată de romanul cu același nume al lui Lewis Carroll. Se pare că scriitorul suferea de migrenă, iar simptomele vizuale pe care le-a avut în timpul aurei au fost o sursă de inspirație pentru a scrie această carte.

SATM este o afecțiune neuropsihiatrică rară și tranzitorie care apare mai frecvent între 5 si 14 ani. Mulți adolescenți pot avea manifestări trecătoare, fără să fie vorba despre o boală.

Semnele  și simptomele  SATM

În această boală copilul are o afectare a modului în care își percepe corpului sau a modului în care vede obiectele din jur sau pot fi prezente ambele tipuri de simptome.

În SATM există o distorsionare a felului în care îți percepi propriul corp. Aceasta înseamnă că te poți simți mai înalt sau mai scund, sau poți simți că o anumită parte a corpului, cum ar fi o mâna sau un picior, sunt mai mari sau mai mici.

Unii pacienți pot avea impresia că timpul se scurge prea repede sau prea încet. Alții simt că nu au legătură cu lumea din jurul lor, parcă ar fi într-un vis, sau că sunt ca niște spectatori ai propriei vieți. Alții își simt corpul împărțit în două părți egale.

În SATM cele mai frecvente simptome sunt cele vizuale. Pacienții văd  lucrurile mai mici sau mai mari ca în realitate, mai aproape sau mai departe, mai mici si mai departe (pentru că sunt percepute la distanța), oamenii pot apărea mai mari sau mai mici. Alți pacienți văd liniile drepte ca fiind ondulate sau înclinate.

Poate exista și o percepție diferită a zgomotelor, care par prea puternice și deranjante sau o senzație că membrele se mișcă involuntar și nu mai poate fi controlată mișcarea lor sau mersul.

Imagini deformate de SATM
SATM

Aceste manifestări pot ține câteva minute sau câteva ore, pot apărea de mai multe ori pe zi, timp de mai multe zile sau săptămâni. Copilul este perfect conștient și poate relata ce simte sau ce vede.

Uneori aceste percepții pot deveni înfricoșătoare pentru copii deoarece pot vedea persoanele cunoscute și apropiate cu fețe de monștrii, cu părți ale corpului atașate de față, își pot vedea propriile membre cum se măresc sau se micșorează, pereții camerei cum se apropie, vocile persoanelor dragi modificate.

În ce boli apare SATM?

Acest sindrom nu este o boală în sine. Există o serie de afecțiuni cerebrale în care sunt prezente aceste manifestări.

Migrena, o durere puternică de cap, însoțită de greață, vărsături, fono și fotofobie, este una dintre aceste boli. Manifestări, în general vizuale, apar in timpul aurei care precede durerea de cap. Nu este obligatoriu să avem după aură in 15-60 min si durere de cap pentru ca există aură fără migrenă.

Epilepsiile temporală, occipitală, frontală, parietală pot avea simptome asemănătoare, caracteristice fiecărui lob, care fac parte din aura, ce precede criza de epilepsie sau chiar din criză. De asemenea pot apărea și în tumorile cerebrale cu localizare la în diverși lobi.

Alte cauze neurologice ar fi traumatismele cerebrale, accidentele vasculare cerebrale (mai rar la copil cu aceste simptome), encefalitele autoimune.

În afecțiunile psihiatrice, cum este schizofrenia, depresia, tulburările bipolare, pot apărea și manifestările SATM, independent de simptomele bolii de bază.

Care sunt cauzele SATM?

Una dintre cauzele frecvente de apariție a SATM, la copil, este după o infecție virală, care nu trebuie să fie însoțită de febră sau să evolueze sever. Cel mai frecvent implicată este infecția cu virusul Ebstein Barr, dar poate apărea si după alte infecții virale: cu citomegalovirus, herpes virus, varicelă, gripă, covid, coxsackie. Se mai citează asocierea si cu alte boli: scarlatină, febră tifoidă, boala Lyme.

O serie de medicamente pot declanșa aceste simptome. Dextrometorfan este una dintre aceste substanțe pe care o găsim în medicamentele pentru tuse seaca cum ar fi Humex, Robitussin. Efectele apar în special dacă se combină cu plicuri pentru răceală care conțin si ele această substanță. Se mai citează Montelukast, un medicament folosit frecvent de medicii alergologi pentru tratarea astmului bronșic si a rinitei alergice. Topiramatul, un medicament anticonvulsivant, dar care este folosit și în tratarea migrenei, poate fi responsabil de apariția simptomelor vizuale. Este o reacție adversă rară, de aceea eu nu am întâlnit-o la pacienții mei.

Drogurile sau intoxicațiile cu anumite substanțe chimice cum este toluenul declanșează simptome caracteristice SATM.

Ce se întâmplă la nivel cerebral in SATM?

Nu se cunoaște cu exactitate ce declanșează aceste simptome. Se presupune că este o afectare tranzitorie a joncțiunii temporo-parieto-occipitală, adică a locului unde se întâlnesc cei trei lobi ai creierului. În lobul parietal se creează harta mentală a corpului, afectarea lui duce la o percepere eronată a propriului corp de către creier. De aici apare senzația de mărire sau de micșorare a unui membru. Lobul occipital este răspunzător de formarea imaginilor dar si de perceperea distanței fată de imagine, de aici apare perceperea obiectelor mai apropiate sau mai distanțate.

Membre deformate in SATM
membre deformate in SATM

Lobul temporal este răspunzător de interpretarea corectă a mărimii unui obiect, de orientarea în timp și spațiu, de senzația că te afli într-un vis prin legătura cu centrul emoțiilor. Din această cauza orice afectare a acestei joncțiuni declanșează simptomele menționate. Dacă este vorba de un virus acesta ar putea da o inflamație a zonei sau ar putea apărea un răspuns imun sau ar putea afecta neurotransmițătorii.  De asemenea ar putea fi o tumora localizată în acea zonă sau în alte zone ale creierului sau un accident vascular care afectează irigarea cerebrală ducând la apariția unor simptome.

Cum investigăm SATM?

Rolul acestor investigații este de a determina cauza bolii pentru a știi cum să o tratăm.

Daca ne gândim ca e o boală cu afectare cerebrală atunci vom face o electroencefalogramă pentru a exclude o epilpsie și o investigație imagistică, tomografie computerizată sau IRM (imagistică prin rezonantă magnetică). Imagistica cerebrală ne va ajuta să eliminăm prezența unei tumori cerebrale sau mai rar al unui accident vascular cerebral.

Examenul oftalmologic si potențialele evocate vizuale ne ajută să excludem o cauză oftalmologică a simptomelor (dacă sunt doar simptome vizuale).

Examenul psihiatric sau psihologic ne va aduce date despre starea de orientare a copilului în timp și spațiu, existența unui declin cognitiv, o eventuală stare de anxietate care ar fi putut declanșa simptomele SATM.

Analizele de sânge pot pune in evidență prezența anticorpilor împotriva unor virusuri, sugerând apariția după o infecție virală a bolii.

Dacă sunt prezente și alte semne si simptome, in cazul unei evoluții nefavorabile, se recomandă și alte teste cum ar fi puncția lombară pentru a exclude o boală acuta ca meningita, encefalita sau encefalita autoimună.

Cum tratăm SATM?

Tratamentul pentru sindromul Alice în Țara Minunilor se face in funcție de boala care a determinat aceste manifestări.

De vorba despre sindromul Alice în Țara Minunilor
De vorba despre sindromul Alice în Țara Minunilor

Daca sunt simptome în cadrul migrenei, se încearcă prevenirea crizelor printr-un regim de masă și de somn echilibrat. În cazul epilepsiei se administrează tratamente antiepileptice. Daca este vorba de o tumoră cerebrală se scoate tumora daca e posibil. Se tratează un accident vascular sau o afecțiune psihiatrică. Dacă simptomele apar după o boala virală nu exista un tratament specific doar un regim de viață echilibrat cu respectarea orelor de somn si evitarea expunerii la ecrane. Daca manifestările sunt legate de administrarea unui medicament se scoate acesta sau se scade doza.

Evoluția si prognosticul SATM

Evoluția bolii depinde de cauza care a determinat aceste manifestări. De cele mai multe ori, boala se remite spontan, chiar fără tratament. Daca este vorba de o boală ca encefalită, epilepsie, migrenă, tulburare psihiatrică se va face un tratament adecvat. Evoluția poate fi de lungă durată în cazul ultimilor trei boli.

În concluzie, SATM este o boală rară, uneori nediagnosticată, la granița între neurologie și psihiatrie. Deși manifestările clinice sunt înfricoșătoare pentru pacient și familie sindromul este în majoritatea cazurilor pediatrice o afecțiune benignă și tranzitorie care apare mai frecvent la copil după o infecție virală. Copilul nu vede lucruri care nu există, ,,vede” distorsionat lucrurile, oamenii, percepe altfel timpul. De cele mai multe ori nu are nevoie de tratament, dar poate avea dacă SATM apare într-o migrena sau epilpesie.