Sincopa este cea mai frecventă cauză de pierderea conștienței la copil.
Definiția sincopei
Se definește ca o pierdere de scurtă durată a conștienței (secunde, până la 1-2 minute), urmată uneori de cădere, consecință a unei irigări insuficiente cu sânge a creierului. Copilul este moale, palid, își revine la stropirea cu apă. Foarte rar, pacientul este încordat sau prezintă câteva spasme.
15-20% dintre copii au o astfel de manifestare până la finalul adolescenței. Totuși un astfel de eveniment este rar sub vârsta de 6 ani. Copii mici au manifestări cu pierderea conștienței din plâns, ceea ce poartă denumirea de spasmul hohotului de plâns. Ele sunt mai frecvente intre 6 luni și 2 ani.
Principalele tipuri de sincopă la copil
Sincopa vaso-vagală (neurocardiogenică)
este cea mai frecventă la copii. Apare prin scăderea tensiunii arteriale însoțită sau nu de scăderea ritmului cardiac având ca rezultat diminuarea cantității de sânge care ajunge în creier.
Copilul este în picioare sau așezat pe scaun sau poate avea o teamă, o emoție, o durere. Un exemplu ar fi recoltarea analizelor de sânge unde copilul simte atât durere cât și teamă. Poate avea o durere abdominală sau o durere declanșată de un traumatism puternic. Se poate tăia și atunci simte atât durere cât și teamă la vederea sângelui. Poate fi chemat la tablă, în fața clasei, la școală și atunci apare o emoție puternică, o teamă de profesor. Uneori poate doar stă mai mult în picioare cum este în biserică, la o serbare, la începutul sau finalul anului școlar. Este într-un loc fără aer sau e prea cald. De multe ori nu a mâncat ,, pentru că e prea dimineață’’ sau a uitat să mănânce de mai multe ore.
Copilul simte inițial o stare de rău, poate avea amețeală, greață, durere de cap, de burtă, vedere în ceață, are urechile înfundate, nu se mai poate ține pe picioare, simte ca îi e cald, transpiră. Nu va avea toate simptomele menționate, doar o parte dintre ele. Dacă nu se așează în acel moment, va cădea inconștient. Uneori căderea și lovirea copilului la cap este mai severă decât sincopa în sine. Durata stării de inconștiență este de câteva secunde. La revenire copilul se poate simți bine sau este obosit. Niciodată nu este confuz sau agitat. La încercarea de ridicare imediat cum și-a revenit în picioare, poate repeta episodul.
Sincopa situațională
Există o formă de sincopă, situațională, care apare în anumite condiții, când urinezi sau după urinat, după ce ai avut scaun, daca tușești, strănuți, râzi, la ridicarea de greutăți, când cânți. Toate aceste evenimente duc la scăderea irigării cu sânge a creierului. În practica mea, cel mai frecvent am întâlnit sincopa după urinat.
Este mai rară la copii, deoarece inima lor este mai sănătoasă ca a adultului. Cauzele acestei sincope ar fi bătăi mai rapide, mai rare sau neregulate ale inimii, afectarea valvelor sau a mușchiului inimii. În acest caz inima nu pompează suficient sânge spre organe, inclusiv spre creier. În general copilul nu simte că îi este rău, înainte de a deveni inconștient. Uneori poate simți totuși durere în piept sau palpitații. Poate fi culcat sau în picioare. Poate face un efort fizic. Pierderea stării de conștiență este de câteva secunde. La revenire copilul poate fi oboist dar nu este confuz. Dacă în familie există cazuri de moarte subită sub 50 de ani sau tulburări de ritm trebuie obligatoriu făcute și investigații cardiologice.
Sincopa posturală
(Sincopa prin hipotensiune ortostatică), este forma cea mai rară la copil. Este declanșată prin scăderea tensiunii arteriale, la ridicarea bruscă din poziție culcată în picioare. Apare prin imposibilitatea organismului de a regla rapid scăderea tensiunii arteriale sau prin pierderea de lichide din organism, cum ar fi în caz de deshidratare (după diaree sau vărsături frecvente), în hemoragie, în menstruații abundente. Înaintea pierderii conștienței copilul se poate simți amețit, e palid, transpirat.
Deoarece cauzele unei sincope sunt cardiace sau neurologice se fac evaluări în aceste două direcții.
Ce investigații se fac în cazul unei sincope
Din punct de vedere cardiologic:
poți face ecografie de cord pentru evaluarea valvelor cardiace, mușchiului inimii, vaselor de sânge, EKG (electrocardiogramă) pentru a studia activitatea electrică a inimii. Alte investigații ar fi Holter cardiac (care indică activitatea electrică a inimii pe 24-72 de ore) deoarece bătăile neregulate ale inimii pot să nu fie surprinse pe un simplu EKG. Se poate recomanda testul mesei inclinate (determinarea tensiunii arteriale și a bătăilor inimii, în poziție culcată și stând în picioare timp de 45 minute, pacientul fiind poziționat pe o masă specială care se înclină în diverse unghiuri), test de efort (înregistrarea EKG în timpul unui efort fizic standardizat).
Din punct de vedere neurologic:
cea mai importantă investigație este EEG-ul (electroencefalograma). Poate nu toți doctorii vor fi de acord cu aceasta afirmație. Mi s-a întâmplat de multe ori din explicațiile părinților sau ale celor care au văzut criza, să cred că este vorba despre o sincopa după anamneză, iar la efectuarea electroencefalogramei să constant că a fost o criza epileptică. Acest lucru se întâmplă deoarece părinții sunt speriați, nu au experiență cu aceste evenimente. Uneori poate nici o persoană cu experiență nu-și dă seama, deoarece momentul a fost prea scurt. Alteori nu avem martori pe care să-i întrebăm sau au fost doar copii în preajmă. Ar fi importantă filmarea evenimentului deși știu că acest lucru nu este posibil întotdeauna în realitate.
Cele mai importante semne care ne fac să ne gândim la o criză epileptică și care ar necesita o electroencefalogramă ar fi durata mai lungă a stării de inconștiență, minute, mișcări ale membrelor, ale capului de la început, mușcarea limbii, emisia de urină sau fecale. Alte semne după eveniment care sugerează că nu ar fi o sincopa sunt: starea de confuzie, somnolența, revenirea complet într-o perioadă mai lungă de timp, 10-20 min, durerea de cap.
Câteva mituri despre sincopa si convulsii …
Să nu uităm de posibilitatea unei sarcini dacă este vorba de o adolescentă și ar putea fi necesar un test de sarcină. Analize medicale de rutină ar identifica o anemie, o deshidratare, care ar explica cauza sincopei.
Ce trebuie să faci în cazul unei sincope
Dacă copilul își dă seama că nu se simte bine, este amețit, vede în ceață, trebuie să se așeze imediat jos, pe un scaun sau pat. Dacă stă pe scaun își poate pune capul între genunchi. În faza premonitorie, când e amețit, fără putere, se pot strânge pumnii și contracta musculatura antebrațelor. Se poate așeza pe vine, își poate încrucișa picioarele, își poate contracta musculatura membrelor inferioare, inclusiv a mușchilor fesieri. Aceste manevre cresc tensiunea arterială și o cantitate mai mare de sânge va ajunge la creier.
Dacă sincopa deja s-a produs și nu există semne ale unui traumatism, copilul respiră, se așează pe o parte, cu membrele inferioare ridicate, 30 cm față de sol. Se desfac gulerul, cureaua. Se verifică pulsul. Dacă copilul nu respiră, are pulsul scăzut, nu și-a revenit în 3 – 4 minute, se încep manevrele de resuscitare (care se continuă până la venirea personalului medical), se sună la 112.
Ce nu trebuie sa faci dacă copilul este inconștient
Nu se dau palme și nu se zguduie, nu se administrează apă, eventual cu zahar cum părinții obișnuiesc uneori (copilul se poate îneca), nu se ridică în șezut sau picioare (scade cantitatea de sânge care ajunge în creier).
Cum eviți repetarea unei sincope
În primul rând se vor evita situațiile care au declanșat evenimentul, pe cât posibil.
- Nu se stă mult timp în picioare, la recoltarea de analize de sânge se preferă așezarea pe un pat.
- Se evită băile fierbinți.
- Se va consuma o cantitate suficientă de apă 2 l – 2,5 l în funcție de vârsta copilului și de anotimp.
- Se vor respecta orele de masă.
- Se va evita consumul de cofeină.
- Se va evita ridicarea rapidă din poziție culcat în ortostatism, după repaus prelungit.
- Se poate sta la marginea patului un timp, cu gambele libere, se pot mișca degetele de la picioare, se pot face câteva respirații și apoi copilul se va ridica în picioare.
- Nu se va sta în picioare o perioadă lungă de timp.
Concluzie
În concluzie, sincopa este o pierdere temporară și de scurtă durată a stării de conștiență. De cele mai multe ori este un eveniment impresionant și dramatic pentru familie. În același timp, de cele mai multe ori, sincopa nu are cauze medicale importante. Nu trebuie să uităm de cauzele cardiace ale sincopei, care nu trebuie ignorate deoarece au nevoie de tratament. Uneori o criză de pierderea conștienței poate ascunde în spatele ei o criza de epilepsie.
Lipotimia se mai numește și presincopă
Este starea de rău, de moleșeală, care apare înainte de pierderea conștienței, de sincopă propriu-zisă. Dacă copilul a simțit amețeală, greață, a fost palid, transpirat, dar conștient, spunem că a avut o lipotimie. Dacă nu se așează rapid pe un pat, pe scaun, poate urma o sincopă. De aceea părinții trebuie să-l învețe pe copil să facă acest lucru, în cazul în care s-a mai întâmplat un astfel de eveniment. Uneori părinților le este foarte greu să-și dea seama dacă copilul a fost inconștient sau nu mai ales când acesta este foarte mic, iar evenimentul a fost de scurtă durată. Cauzele, tratamentul sunt aceleași ca și în cazul sincopei.
