Diskinezia paroxistica kinezigenica este cea mai frecventa forma

de diskinezie paroxistica caracterizata prin miscari involuntare distonice coareice, atetozice, balism sau o combinatie a acestora, declansate de miscari bruste (de exemplu: ridicarea din pat), exercitii fizice prelungite, hiperventilatia, un sunet, tres emotional neasteptat (sunetul telefonului), oboseala, consumul de alcool, cofeina sau spontan.

Debutul bolii poate fi mai frecvent in primii zece – douazeci de ani de viat, dar si mai tarziu, barbatii fiind mai frecvent afectati ca femeile.

Simptomele se manifesta unilateral, dar, apar si bilateral sau alternativ pe o parte sau alta a corpului. Membrele sunt cel mai frecvent afectate dar si fata, gatul si trunchiul. Incordarea mazilarului inferior poate afecta vorbirea. Durata episodului este scurta 30 secunde pana la un minut, fara pierderea constientei. Frecventa este variabila, pot aparea de o suta de ori pe zi sau o data pe luna.

In timpul episodului de diskinezia paroxistica kinezigenica

pot apare distonii (incordari ale membrelor, ale corpului, miscari coreice – miscari bruste ale membrelor, ale corpului, cu aspect dezordonat, ale fetei, determinand aparitia unor grimase; miscari atetozoice – miscari de flexie-extensie ale degetelor; balism – miscare de apnee, aruncare involuntara sau rotatie a membrelor). In afara episodului examenului neurologic,  EEG-ul si RMN-ul sunt normale.

In majoritatea situatiilor nu se cunoaste o cauza a diskineziei paroxistice kinezigenice, dar exista forme familiale cu transmitere la fiecare generatie de urmasi. In studiile facute pana acum gena implicata in aparitia bolii ar afecta substantele chimice cu rol in transmiterea informatiilor la nivel cerebral. Unele cazuri apar la pacientii cu scleroza multipla, secundar unor traumatisme sau boli metabolice.

Unii pacienti cu diskinezia paroxistica kinezigenica pot avea si epilepsie.

Ca tratament se folosesc antiepileptice. Cele mai bune rezultate s-au obtinut cu Carbamazepina in doze mult mai mici decat cele folosite in epilepsie. Alte antiepileptice cu efect favorabil sunt Fenitoin, Lamotrigina, Oxcarbazepina, Topiramat.