Mișcări în oglindă, o afecțiune rar întâlnită în neurologie, dar foarte interesantă
Traducerea denumirii din limba engleza “mirror mouvement” pare stângace.
Mișcari în oglindă se referă la mișcări involuntare, controlaterale, simultan cu o mișcare normală. De exemplu, atunci când vrei să iei un pix cu mâna dreaptă, mâna stângă va face aceiași mișcare, de a lua un pix imaginar.
Mișcarea poate apărea la copiii normali, până la vârsta de 10 ani. Dispariția mișcării coincide cu mielinizarea corpului calos. Corpul calos reprezintă podul super rapid construit din fibre nervoase ce leagă cele două emisfere ale creierului. După această vârstă, mișcarea în oglindă poate sugera prezența unei boli.
Afecțiunile în care această mișcare în oglindă este patologică sunt:
- Paralizie cerebrală. Cei mai mulți copii au hemipareză, iar când își mișcă partea paralizată, apar mișcări în oglindă în partea neafectată sau invers. Mișcarea poate fi prezentă la nivelul membrului superior sau la nivelul membrului inferior.
- Epilepsia simptomatică care se asociază cu atrofia unei emisfere cerebrale. Există și un sindrom numit Dyke–Davidoff–Masson care asociază: atrofia unei emisfere cerebrale, epilepsie rezistentă la tratament, retard mental, hemipareză sau hemiplegie, mișcări în oglindă controlateral, asimetria feței. Epilepsia simptomatică asociată cu agenezie partiala de corp calos sau schizencefalie.
- Malformații ale joncțiunii cranio-vertebrale: Arnold Chiari tip siringomielie, Sindromul Klippel Feil.
- Boala Parkinson – rară la copil.
- Infarct hemoragic în lobul parietal posterior. Mișcarea în oglindă apare în perioada de recuperare a parezei, nu este influențată de lateralitate (dacă pacientul este stângaci sau dreptaci), apare în brațul paretic sau cel normal.
- Tulburarea obsesiv compulsivă. Mișcarea în oglindă a persistat chiar dacă boala a fost controlată cu medicație psihiatrica.
- Ataxia Friedrich.
- Fenilcetonuria.
- Scleroza laterală amiotrofică.
- Sindromul Kallman: lipsa mirosului, surditate, palatoschizis/cheiloschizis, amenoree sau absența testiculilor, afectare renală, mișcări în oglindă, afectarea vederii colorate.
S-a descris și o formă congenitală de mișcări în oglindă asociate cu ptoza palpebrală (căderea pleoapei) și enurezis.
Există și o formă familială a acestei mișcări care se transmite fiecărei generații. Mișcarea în oglindă este prezentă de la naștere sau apare în mica copilărie, indivizii sunt normali neurologic și au RMN-ul fără modificări. Unii își pot inhiba mișcarea anormală.
Nu există un tratament specific al acestei afecțiuni.
Este necesară investigarea mișcărilor în oglindă prin RMN cerebral și de coloană cervicală pentru identificarea cauzei, deși majoritatea bolilor descrise se manifestă și prin alte simptome mult mai evidente.
