În afară de o durere de cap ce apare ca răspuns al organismului la diferiți stimuli, efort, stres, există și dureri de cap cauzate de anumite afecțiuni care atunci când se instalează este posibil să ascundă diferite patologii. Nu sunt foarte multe ca număr dar părintele care se confruntă cu un copil cu durere de cap, ar trebui să le cunoască.
Tipuri de dureri de cap - Copii se plâng relativ des de "dureri de cap", și chiar dacă nu facem repede o programare la neurologul pediatru sau la oftalmolog, la medicul de familie sau la pediatru tot tragem o fugă.
Keppra - medicament antiepileptic utilizat pentru tratamentul crizelor folosit ca tratament unic în crizele convulsive parțiale sau ca tratament adjuvant.
tulburare genetică neurologică comună, caracterizată prin ticuri motorii cronice și vocale care încep înainte de vârsta adultă. Este adesea însoțit de tulburări de comportament, în special tulburări obsesiv compulsive, deficit de atenție și AD/HD.
Vertij paroxistic benign -
Vărsături ciclice sunt caracterizate prin episoade recurente, stereotipe de vărsături care apar fie foarte dimineață (orele 2.00 - 4.00), fie imediat după trezire (6.00 - 8.00) la un copil perfect sănătos între aceste evenimente.
Tulburări motorii de origine toxică - Sunt mișcări anormale ce nu pot fi controlate voluntar: la nivelul ochilor, de scoaterea limbii, contracții la nivelul membrelor, grimase ale feței, fără pierderea conștienței, care apar la ingestia voluntară sau involuntară a unor medicamente, uneori la doze corespunzătoare.
Fenobarbital comprimate - sedativ, hipnotic cu acțiune prelungită, anticonvulsivant, folosit în tratamentul epilepsiei.
Sindromul de hiperventilație reprezintă o afecțiune relativ comună,
care este ușor de recunoscut de cei mai mulți neurologi pediatrii. Cu toate acestea, fiziopatologia care stă la baza Sindromului de hiperventilație, nu a fost clar elucidată. Apare la adolescență, manifestându-se prin respirații rapide, neregulate, profunde ce se însoțesc de dureri “în piept” ( “înțepături la inimă” ), senzație de sufocare, dureri musculare, amorțeli, amețeală, dureri de cap, încețoșarea vederii și uneori pierderea conștienței.
Examenul fundului de ochi, se efectuează în principal cu două echipamente oftalmologice, cu ajutorul oftalmoscopului sau cu un biomicroscop.
Medicul specialist are acces să privească prin pupila normală sau dilatată cu ajutorul unor substanțe speciale observând astfel retina și elementele ei.
